Un star olandez a vrut să-l înfieze pe juniorul constănţean Georges Mihai
„Locuiam lângă stadion, pe strada Toamnei. Eram copilul stadionului“, îşi începe povestea antrenorul Georges Mihai (46 de ani), fost jucător la Farul şi la Rapid Bucureşti. Având o asemenea vecinătate, era inevitabil ca puştiul să ajungă şi la fotbal. Georges avea numai şase ani când a intrat pe poarta unui club, adus la Parcul Pionierilor de profesorul Corneliu Bădilă. Peste un an, băiatul a ajuns la piticii Farului, grupare la care avea să-şi petreacă tot junioratul şi avea să ajungă şi la echipa mare.
I-a pus prenumele după un fost prim-ministru al Greciei
„La Farul, am fost repartizat la grupa lui Iosif Bükkösi. Ulterior, am lucrat şi cu antrenorii Eugen Şovăilă şi Constantin Mareş. Încă de la început, am jucat mijlocaş coordonator, iar printre colegii mei de la juniori s-au numărat jucători precum Sorin Tufan, Mihai Stere, Mitel Asman, Sorin Fotu, Gerson Mangri, Marian Dula, Sandu Ţăranu sau Cristi Ciotic“, povesteşte Mihai, al cărui prenume a fost ales de tatăl său. „Georges vine de la Giorgios Papandreou, un fost prim-ministru al Greciei, pe care tata îl admira“, dezvăluie actualul antrenor.
Van Hanegem se gândea să-l ascundă în portbagajul unei maşini
De micul Georges a început să se audă tot mai mult la juniorii Farului, fiind unul dintre cei mai buni jucători. În 1984, grupa sa a susţinut un meci amical, la Constanţa, pe stadionul mare, cu selecţionata Olandei de la aceeaşi categorie de vârstă. „Am câştigat cu 3-2, iar eu am înscris două goluri, unul din acţiune şi unul din lovitură liberă. Cu selecţionata oaspete venise, invitat de onoare, dar şi supervizor, şi Willem van Hanegem, care se retrăsese din activitatea de jucător. M-a remarcat şi a ţinut cu tot dinadinsul să mă ia în Olanda. A venit şi la noi acasă. Era înnebunit. Spunea că a găsit «un copil minune». În România acelor ani, era însă greu să plec din ţară, la un club din străinătate. van Hanegem căuta fel de fel de soluţii. A vrut şi să mă înfieze. Spunea că o să mă bage în portbagajul unei maşini şi aşa o să ies din ţară. El credea că e ca în Olanda“, povesteşte Georges Mihai, pe care starul olandez nu a reuşit să-l ia atunci din România.
S-a pozat cu Ruud Gullit
A trecut un an de la acest episod, iar Georges Mihai a ajuns totuşi în Olanda, cu echipa sa de la Farul, la un turneu. În acelaşi timp, lui van Hanegem (care avea 41 de ani) i se organiza o festivitate, iar organizatorii acesteia i-au făcut o surpriză fostului jucător, aducându-l la acest eveniment şi pe Georges Mihai! „Van Hanegem a avut o mare bucurie. M-a dus la el acasă, dar şi la antrenamente la Feyenoord Rotterdam, şi a încercat să oprească în Olanda, însă tot nu s-a putut. Cu ocazia festivităţii, am stat în preajma unor mari jucători, precum Ruud Gullit şi Marco van Basten, dar şi a lui Johan Cruyff. Cu Gullit am şi poze“, povesteşte Georges.
„Gigi“ de la Constanţa, în paginile lui „Voetball International“
Fost internaţional olandez, cu 52 de selecţii şi şase goluri, van Hanegem a jucat, printre alte formaţii, şi la Feyenoord, de la care s-a retras din activitatea competiţională, în 1983. Pe când era jucător activ, starul juca mijlocaş central, astfel că aprecia, în cunoştinţă de cauză, un fotbalist de pe acelaşi post pe care l-a interpretat şi el, precum Georges Mihai. Despre prezenţa constănţeanului de 15 ani în Olanda s-a scris şi în presa locală, prestigioasa publicaţie „Voetball International“ amintind, în numărul său din 2 noiembrie 1985, despre puştiul „Gigi“, de la Constanţa, care îl impresionase pe van Hanegem, fiind publicată şi o fotografie cu Georges Mihai la antrenamentele lui Feyenoord.
„Am vrut mereu să conduc jocul“
Lăsând în urmă episodul olandez, Georges a continuat cu aceeaşi râvnă la Farul, unde a urcat, inevitabil, la echipa mare. „Emanoil Haşoti m-a adus la seniori. Am debutat într-un meci oficial cu Botoşani, la Constanţa, în Divizia B. Era greu să evoluezi în acei ani la Farul, ca tânăr jucător, între atâţia fotbalişti mari. Îţi trebuia mult tupeu. Fane Petcu m-a încurajat foarte mult, dar m-am bucurat şi de sprijinul celorlalţi“, declară Mihai Georges, care a jucat la Farul în mai multe etape. Pe perioada armatei, a evoluat la Metalul Mangalia, unde a fost remarcat de antrenorul Gheorghe Constantin, care l-a readus la Farul. „Am avut o relaţie deosebită cu nea Gicu. Acesta m-a observat informat de Ion Constantinescu, cel care ştia tot ce mişcă în judeţ din punct de vedere fotbalistic“, arată Georges. Mic de înălţime (are doar 1,67 m), mijlocaşul juca la coordonare. „Am vrut mereu să câştig şi să conduc jocul. Eram mijlocaş de ultimă pasă, dar făceam ambele faze ale jocului. Nu mă remarcam ca golgheter, eram jucător de echipă“, arată Mihai.
Meci deosebit cu Poli Timişoara
Mijlocaşul a jucat şi la Rapid, într-o perioadă în care în Giuleşti evoluau fotbalişti precum Leontin Toader, Romică Bealcu, Georgică Vameşu sau Rodin Voinea. În afară de Farul, Georges a mai activat la echipe precum Portul Constanţa, Dunărea Galaţi sau Focşani, iar într-un meci la Bistriţa s-a ales cu o accidentare serioasă, fiind lovit la genunchi de Săsărman, culmea, un prieten foarte bun al său. Constănţeanul a stat două luni pe tuşă din pricina acestei probleme medicale. Mihai a rămas cu amintiri de neuitat din timpul cât a jucat la Farul. „A fost o super-perioadă. Farul e viaţa mea, iar Fane Petcu mi-a fost profesor. M-a ajutat şi am învăţat multe de la el. Era favoritul meu încă de când eram copil“, spune Georges. „Îmi aduc aminte de un meci foarte bun al meu, cu Timişoara. Am câştigat la Constanţa cu 3-2, după ce la pauză aveam 3-0. Eu am înscris primele două goluri ale noastre, unul după o acţiune foarte frumoasă, pornită de la centrul terenului. I-am băgat pe toţi în poartă. Eram tânăr, iar dacă nu dădeam gol, cred că mă omora nea Gicu. Mă înţelegeam foarte bine cu Marian Popa la 1-2-uri. Oricum, dacă îi dam pasă lui, se supăra Zahiu şi invers“, râde Georges.
„Voi jucaţi în 12?“
Fostul mijlocaş de buzunar îşi aduce aminte şi de două episoade amuzante din perioada Farul. „Jucam la Hunedoara cu Corvinul. În repriza a doua, Gârjoabă a luat un gol de la 40 de metri de la Hanganu. Imediat, antrenorul nostru, Costică Rădulescu, l-a scos la încălzire pe Mihai Stere. Acesta aştepta la marginea terenului să intre pe teren, iar eu am făcut 1-2 cu el, fază care i-a păcălit pe toţi. Arbitrul Adrian Porumboiu a şi întrebat, crezând că Stere era jucător din teren: «Voi jucaţi în 12?»“, spune Georges Mihai. Într-o altă partidă, la Cluj, a avut de suferit unul dintre arbitrii de tuşă. „Juca la noi Onisemiuc. În timpul unei curse în lung de linie, acesta nu a putut feri tuşierul, de care s-a ciocnit şi pe care l-a aruncat cât acolo. I-a sărit şi fanionul. Noi, ceilalţi, ne-am oprit din joc şi ne-am prăpădit de râs. Celălalt asistent comenta însă ceva, la care i-am spus: «Aveţi grijă că, în repriza a doua, Onisemiuc vine pe partea dumneavoastră!». Speriat, tuşierul stătea apoi numai departe de tuşă, ca să nu o păţească şi el“, povesteşte Mihai.
Evoluează pentru veteranii Farului
De un an şi jumătate, antrenorul activează la Şcoala de Fotbal Performer Constanţa. Georges onorează toate invitaţiile veteranilor Farului la diverse acţiuni şi meciuri amicale, aşa cum s-a întâmplat şi ieri, la Valu lui Traian. Mihai Georges este căsătorit cu Sultana, iar cei doi au un băiat de 20 de ani, Costin Alexandru, care e student la „Educaţie Fizică şi Sport“. Costin nu a jucat fotbal, dar tatăl său se consolează cu faptul că va deveni profesor de educaţie fizică.
Fost mijlocaș rafinat al Farului Constanța în anii 90, Georges Mihai a revenit la clubul constănțean, de data aceasta din postura de antrenor. De două luni, el îi pregătește pe copiii grupei 2016 și le dezvăluie picilor tainele fotbalului, așa cum i le-au dezvăluit și lui, în trecut, tehnicienii cu care a lucrat.
- Format în centrul de copii și juniori al Farului, Georges Mihai a fost promovat la echipa mare în anul 1988.
- Jocul său spectaculos a cules aplauzele tribune. Pentru un an, mijlocașul a jucat și la Rapid.
- În prezent, Georges Mihai (52 de ani) pregătește grupa 2016 a clubului de pe litoral.
Fost mijlocaș rafinat al Farului Constanța în anii 90, Georges Mihai a revenit la clubul constănțean, de data aceasta din postura de antrenor. De două luni, el îi pregătește pe copiii grupei 2016 și le dezvăluie picilor tainele fotbalului, așa cum i le-au dezvăluit și lui, în trecut, tehnicienii cu care a lucrat.
La „Față în față cu istoria“ de la Farul TV, Georges Mihai a rememorat bornele carierei sale. „Crescut și format la juniorii Farului Constanța, Mihai Georges a fost unul dintre mijlocașii importanți ai clubului nostru în anii '90. Mijlocaș coordonator, înzestrat cu un dribling ce încânta mereu suporterii, Mihai Georges a mai evoluat în carieră și pentru Rapid București“, se arată la Farul TV.
Nu luai testele, nu jucai în campionat
Micul Georges a ajuns la piticii Farului la vârsta de opt ani. „Locuiam lângă stadion, pe strada Toamnei, și era imposibil să nu ajung la grupele de copii și juniori ale clubului Farul. Întâi am fost însă la Corneliu Bădilă, la Parcul Pionierilor, la șase ani, iar, după doi ani, am ajuns la Farul, la antrenorul Iosif Bukkosi. Am avut la juniori colegi extraordinari, printre care Stere, Tufan, Dula, Mangri, care au jucat la Liga 1, dar și alții, care au jucat la Liga a 2-a și a 3-a. precum Asman Mitel, Fotu, o generație foarte bună. Se făcea pregătire foarte grea, în primul rând dădeam teste, iar, dacă nu treceam de ele, nu puteam juca în campionat. Era foarte greu. Acum e puțin mai lejer. Dar trebuie să faci tot timpul ambele faze“, a menționat Georges Mihai, acum în vârstă de 52 de ani.
Un antrenor extraordinar de copii și juniori
Fostul fotbalist se bucură că este din nou la Farul. „Le mulțumesc lui nea Paul Peniu și lui Cristi Cămui că au avut încredere în mine. S-au bazat pe mine și mi-au dat grupa 2016. Am învățat multe de la nea Ioji, care era un antrenor extraordinar de copii și juniori. Știa să lucreze, nu țipa la la jucător, ceea ce contează enorm. În primul rând, trebuie să-l încurajezi pe copil. Trecerea de la juniori la seniori e foarte importantă. Foarte mulți nu pot trece acest test. Dar au fost și jucători care s-au apucat târziu de fotbal și au jucat apoi la Liga 1. Am avut și eu un astfel de coleg, Ciucă“, a punctat Georges Mihai la Farul TV.
I-a luat ochii lui Willem van Hanegem
Dând anii înapoi, antrenorul se oprește asupra perioadei 1984 - 1985, când a stârnit interesul unui tehnician olandez, fost celebru jucător, Willem van Hanegem, care a ținut cu tot dinadinsul să-l trasfere în Olanda, dar nu a reușit. Georges le-a luat ochii batavilor la o partidă amicală, jucată în anul 1984 la Constanţa, între o grupă de juniori a Farului şi echipa naţională a Olandei de la aceeaşi categorie de vârstă.
Pleca în Spania doar dacă lătra câinele când intra el pe poartă
„Eu atunci eram la dom profesor Șovăilă, aveam o grupă foarte bună, iar cu Naționala Olandei a fost invitat și un fost mare fotbalist, Van Hanegem. La acel meci, am jucat extraordinar, am dat gol și pasă decisivă. Dânsului, care jucase și el mijlocaș, i-a plăcut foarte mult de mine și a încercat prin toate modalitățile să mă ia în Olanda. Însă era foarte greu de plecat în acei ani din România. Au venit și la mine acasă, dar nu s-a putut. După un an, ne-au invitat pe mine și pe Iosif Bukkossi în Olanda. Am fost la echipa lui, era antrenor secund la Feyenoord, club la care a jucat mulți ani. Mi-a povestit că, la un moment dat, trebuia să se transfere în Spania și și-a spus că va merge acolo doar dacă, atunci când intră pe poartă, acasă, va lătra câinele. Cum nu s-a întâmplat aceasta, a rămas la Feyenoord. În Olanda, am făcut antrenament cu echipa mare a lui Feyenoord. Lui Van Hanegem i-au organizat o retragere, au fost invitați Johan Cruyff, dar și Gullit și van Basten, doi jucători de care nu se știa încă. Gullit era la Eindhoven, van Basten la Ajax. Van Hanegem tot timpul îmi spunea: «Vei auzi de ei în curând». Avea ochi de antrenor“, spune Georges Mihai.
Translatorul era securist
Van Hanegem a încercat și atunci, în 1985, să-l oprească pe talentul jucător. Fără folos însă. „Van Hanegem a vorbit și la Ambasadă, dar nu s-a putut. Noi eram urmăriți, translatorul fiind securist. N-am încercat să plec, întrucât îmi dădeam seama că ai mei vor avea de suferit acasă. Tata, care avea și o funcție de conducere, putea fi arestat. Eu am spus că nu am cum să rămân altfel decât în condiții legale. Astfel că m-am întors în țară și asta a fost. Am petrecut însă o perioadă extraordinară în Olanda“, a povestit Georges Mihai.
„În Olanda, pentru noi era rai, ceva de vis“
Venit dintr-o țară comunistă, tânărului de 16 ani i se părea că trăiește un vis în „Țara Lalelelor“. „Diferență ca de la cer la pământ între România acelor ani și Olanda. Condiții extraordinare, mall-uri, cum era îmbrăcată lumea… Cu Gullit ne-am întâlnit apoi într-un mall. Habar nu aveam ce înseamnă un mall. Am călătorit și cu o decapotabilă. Ce era acolo era rai pentru noi, ceva de vis. La 16 ani, aveam emoții să fiu lângă atâtea valori fotbalistice“, menționează fostul fotbalist.
Copilul stadionului
Revenit la Constanța, pentru tânărul Georges Mihai cariera fotbalistică și-a urmat cursul firesc. În 1987, a terminat junioratul, iar în 1988 a fost promovat la echipa mare. „De mic copil, am avut ambiția să joc la seniorii Farului. Eram copilul stadionului, am crescut lângă nea Fane Petcu, nea Paul Peniu, nea Petre Buduru, domnul Constantinescu, nea Titi Mareș, domn profesor Șovăilă, nea Costică Tâlvescu, Dumnezeu să-l ierte, care tot timpul m-au susținut. Au fost oameni extraordinari. La echipa mare erau jucători formidabili, de la care aveai ce să înveți. La prima echipă m-a promovar nea Lache Hașoti, Dumnezeu să-l ierte. Farul era în Divizia B, iar Fane Petcu încă juca la Farul. Am debutat într-un meci cu Botoșani. Am fost apoi la Metalul Mangalia, făcând armata, după care m-am întors la Farul“, a mai spus Georges Mihai.
„Farul era totul“
Pentru acesta, să joace la Farul a fost o onoare. „Ca fotbalist, pentru mine Farul era totul. În primul rând, jucai cu tribunele pline. Lumea te respecta pe stradă când te vedea. Era altfel față de acum“, spune fostul jucător. Acesta are aproape de suflet un meci cu Timișoara, jucat la Constanța și câștigat de Farul cu 3-2, după ce „marinarii“ aveau la pauză 3-0. Primele două goluri ale gazdelor au fost marcate de tânărul Georges Mihai!
Golul pe care-l ține minte toată viața
„Mi-a dat Bănică pas la mijlocul terenului, iar eu, având nebunia aceea de copil, am luat-o singur, am driblat, am driblat și portarul. Stadionul era arhiplin, nea Gicu pe bancă tremura, dacă nu dădeam gol, vă dați sema ce pățeam. Eram un copil. M-am făcut că dau, i-am întors pe Varga și pe încă unul, care s-au dus cu crampoanele în poartă, iar eu am dat cu latul ușor la poartă. Acela a fost un gol pe care-l pot ține minte toată viața“, rememorează Georges.
Pase către Marian Popa și Zahiu
Mijlocaș care livra pase la atacanți, Georges Mihai spune că s-a înțeles foarte bine în teren și cu Marian Popa, și cu Gabi Zahiu, doi celebri înaintași ai Farului. Ambii voiau însă cu prioritate pasele lui Georges. „Îi dădeai pas lui Zahiu, se supăra Marian și invers. La un moment dat însă, când, venea la învăluire Cămui, îi dădeam lui și el veneau cu centrare și se rezolva totul“, arată fostul mijlocaș ofensiv.
Bucuria imensă din Giulești
Georges Mihai a trăit patima duelurilor Farul - Rapid din ambele tabere, după ce a jucat un sezon și la echipa din Giulești. Pe când era farist, echipa de pe litoral a câștigat un meci de Cupă cu Rapid cu golul său, partida jucându-se în fieful giuleștenilor!
„Trebuia să jucăm pe teren neutru, iar nea Gicu a fost rugat de președintele Zaharia, care era atunci la Rapid, să jucăm în Giulești. Nea Gicu a fost de acord: «Mergem, îi batem și acolo fără probleme». Meciul era televizat, comentator domnul Pelican, eu am dat golul victoriei, s-a terminat 1-0. Am avut o bucurie imensă, mai ales că în Giulești e o atmosferă extraordinară. După ce am marcat, am dansat și eu ca Hagi, eram la început, am învățat și eu de la el, era normal. Când am ajuns apoi la Rapid, am întâlnit niște jucători de valoare, Rodin Voinea, Țâră, Caciureac. Comănescu, Dumnezeu să-l ierte, Toader, Vameșu. Inima mea bătea tot pentru Farul, astfel că, după an an, am revenit. Nea Gicu Constantin e printre cei mai mare antrenori cu care am lucrat“, mai spune Georges Mihai, care, după ce a agățat gretele în cui, a continuat să joace, la old-boys.
Atmosferă incendiară și pe noul stadion
Actualul antrenor al grupei 2016 a Farului a remarcat profesionalismul cu care se lucrează la gruparea constănțeană. „De la echipa mare sper să prindă turneul play-off. Evoluția formației e foarte bună, se joacă tinerește. Se fac ambele faze, atacanții participă și la faza defensivă, fundașii - și la atac. Sper ca pe noul stadion să fie aceeași atmosferă ca înainte. Și ar fi imposibil să nu fie. Gică Hagi și toată lumea își doresc reveniera Farului în top. La toate grupele de copii și juniori profesionalismul e total. Nu «s-a terminat antrenamentul și hai să mergem acasă». Nu. Se lucrează în continuare. La tablă, chemi jucătorii, discuți cu ei tot timpul…“, încheie Mihai Georges.
Porti:
- 0: 1 pivniță (41)
- 1 : 1 Verhoek (locul 49)
Hansa Rostock: Kolke - Rizzuto, Roßbach, R. Malone, Neidhart - Fröde, Rhein - Duljevic, Bahn (al 46-lea H. Behrens), Schumacher (al 83-lea Breier) - Verhoek
FC Ingolstadt: Jendrusch - Neuberger (al 84-lea Cavadias), Antonitsch, Röseler - JH Marx, Keller, Kotzke, Gaus (57 Kurzweg), Gebauer - Kaya, Hawkins (88 Llugiqi)
spectatori: 1000
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu