Rechinii imobiliari sau mafia executorilor sunt organizații de infractori, unii dintre ei chiar ascunși în spatele legitimațiilor de oameni ai legii. Ei sunt răspunzători de furturi de locuințe făcute cu atâta măiestrie, încât lasă impresia de proceduri complet legale. Aceștia vânează persoane vulnerabile, care nu își mai pot plăti ratele către bancă sau care au probleme cu întreținerea. Odată identificată victima, se folosesc metode de intimidare care conduc la transferul locuințelor pe numele lor. Din fericire, una dintre cele mai importante rețele de acest gen a fost anihilată deja, dar acest fapt nu a dus la dispariția totală a fenomenului.
Pentru a intra în atenția rechinilior imobiliari, este de ajuns ca un proprietar să aibă datorii la întreținere. Cu cât mai mari, cu atât mai bine, pentru infractori. Aceștia contactează proprietarii și se oferă să le plătească datoriile, pentru ca apoi să li se returnează banii lunar, cu dobânzi adesea fabuloase. Unii proprietari nu acceptă, anticipând riscurile, dar acest lucru nu este o garanție că vor fi ocoliți de infractori.
„Am avut un caz și am auzit, în breaslă, de mai multe cazuri în care rechinii imobiliari plătesc datoriile integral direct la administrator, pretinzând că are acceptul proprietarului, în acest sens. Administratorii nu întreabă prea multe oricum, pe ei îi interesează doar să încaseze. Apoi infractorii merg la proprietar și solicită datoria, indferent dacă acesta a fost sau nu de acord să participe la această afacere. Dacă nu are banii, este forțat să își părăsească locuința, adesea sub imperiul amenințării că atât el cât și familia lui vor fi în pericol, dacă anunță autoritățile”, a declarat pentru IMOPEDIA.ro avocat Mariana Tapalagă.
Amenințările sunt adesea suficiente pentru ca proprietarii să își cedeze locuința
Amenințările sunt adesea suficiente, pentru ca proprietarul de drept să își cedeze fără proteste locuința infractorilor. Nici măcar achitarea datoriei solicitată de către samsari nu este o garanție a faptului că vor putea să își păstreze proprietatea.
„În cazul proprietarilor care își achită datoria, acești bani pot fi considerați un bonus, de către infractori. În momentul în care proprietarul a terminat de achitat datoria, i se spune că trebuie să plătească în continuare. Și el nu poate să se opună. Nu are acte semnate, nu are decât înțelegeri verbale cu persoane rău-intenționate. Deci continuă să plătească sau cedează apartamentul”, continuă avocat Mariana Tapalagă.
Puțini sunt cei care au curaj să apeleze la autorități, pentru că rechinii imobiliari aleg victime cu orizonturi de cunoaștere limitate, cu acces limitat la informații legate de drepturile omului. În alte cazuri, infractorii chiar sunt reprezentanți ai autorităților, după cum s-a dovedit în 2011, atunci când a fost anihilată una dintre cele mai periculoase rețele de infractori din domeniul imobiliar. Aceasta era formată din avocați, judecători, notari sau executori judecătorești care își adjudecau la prețuri de nimic locuințe scoase la executare silită.
„Sistemul pe care aceștia l-au folosit includea ceea ce se numesc „mâini moarte”. Adică participanții la licitație ofereau inițial 75% din suma la care a fost evaluat imobilul, care este de obicei și prețul de pornire. Dar în momentul în care pornește licitația, aceștia oferă o sumă mult mai mică sau chiar se retrag, până când rămâne doar unul dintre ei în licitație, care adjudecă imobilul la un preț infim. De exemplu, un imobil evaluat la 120.000 euro a fost vândut pentru 11.000 euro”, explică Tudor Jianu, avocat.
Licitațiile trucate sunt posibile cu participarea executorilor judecătorești
În asemenea cazuri, licitația se încheie și cu complicitatea executorului judecătoresc, dar acceptă o asemenea situație. În cazul rețelei anihilate de Ministerul Justiției, în 2011, sute de oameni și-au pierdut locuințele în urma unei asemenea scheme.
„Executorul judecătoresc de atunci frauda dispozițiile legale anunțate, în sensul în care el cunoștea persoanele care se prezentau la licitațiile publice, precum știa și modul în care acestea acționau. Și totuși, nu i-a împiedicat, ba chiar a și participat la practicile lor, lăsând participanții chiar să plătească apartamentele în rate. În unele cazuri, ratele întârziau nepermis de mult, dar nu s-a perceput nicio dobândă”, continuă avocat Tudor Jianu.
CITEȘTE ȘI:
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu